Caruselul vietii

Viata e ca si-un parc de distractii,totul pare frumos,distractiv si atractiv de la distanta.Poarta pe care trebuie sa intri e una imensa ca sa poata intra cat mai multi prin ea...e ca si-un miraj fabulos...dar ca sa-i treci pragul trebuie sa platesti un bilet...nu prea scump.Dupa ce ai intrat te lovesti de aglomeratie,nu mai ai nici un pic de intimitate...iti ramane doar sa te distrezi sau sa te angajezi la cel mai mare si ciudat circ.Multi se angajeaza la acest circ fiindca nu au incotro,iarasi daca ai bani iti ramane sa incerci toate balciurile si aparatele care-ti ies in cale.Cateodata mai obosesti si te opresti sa-ti cumperi o punga de popcorn,mai intrii in discutie cu ceilalti si te sfatuiesti cu ei ce alt aparat sa mai incerci.Mai sorbi o gura de cola si te strofoci cum sa iti gasesti un partener pentru distractie cu care sa-ti impartasesti trairile si sentimentele.Pana la urma daca ti l-ai gasit,ajungi la concluzia ca tot singur esti si asa vei ramane pe vecie,chiar daca caruselul in care v-ati urcat vi se pare un moment de nesfarsit...cu muzica lenta si caluti albi.Sa nu uitam ca si acolo sunteti asezati unul in spatele celuilalt si va priviti doar pe fuga.E un parc de distractii al singuratatii,mizeriei,depravarii,minciunii si geloziei.Toti cauta adrenalina si o gasesc la montagne-russe,trenuletul vietii unde daca te urci in el nu-ti mai pasa daca mori sau traiesti.Totul pare asa de magic si de frumos incat uiti total unde te aflii si ca pana la urma totul are un sfarsit tragic...sau ma rog... sau frumos,depinde pe ce masinuta te gaseste sfarsitul.Dar de ce sa mai vorbim despre asta...totul pare asa de anapoda...

Boy with some dark thoughts

Nepasator ca si-o petala de trandafir in mana ta,ma ascund de privirile indiscrete si ma las prada dorintelor tale arzatoare...poti sa faci ce vrei cu mine,sa ma ucizi sau sa ma pastrezi asemeni unui fluture al mortii,pironit intr-un insectar prafuit.Iar de fiecare data cand iti vei aminti de viata mea,sa ma saruti amarnic si cu regret,lasandu-ma uitat mai departe in abisul cosmarurilor.Amintirea ochilor tai imi v-a fi paradisul unde ma voi odihni,iar inima ta...crucea de care nu ma voi lipsi...(click pe titlu)

Missing you

Goala peste cearceaful alb...dezordonat si imbacsit de mirosul dulceag al sexelor noastre,ma intreaba plictisita unde-am pus pachetul de tigari mentolate,fara timbru comercial.Ii raspund la fel de plictisit si pregatit pentru o noua partida,ca se afla pe mobila...langa capul ei.Avea un par superb dar in acelasi timp dezordonat,nu se prea ingrijea si putin ii pasa de aspectul ei fizic...probabil de aceea imi placea sa i-o trag cu atata pasiune,fiind atat de naturala si implicit copila.De fiecare data cand era deasupra mea si ma domina ca si-o gazela intr-o savana mirifica,ii placea sa ma priveasca fix in ochi...era momentul cand avea cale libera catre fanteziile din mintea mea...stia cum sa ma ia si era mandra de chestia asta.Cand o dominam eu,ii daruiam tot ce exista mai bun inauntrul meu,era fericita...la fel si eu.Eram constienti amandoi ca avem o singura viata plina de vicii si dorinte...(click pe titlu)

No superstar

Toti ne dorim sa avem o viata linistita lipsita de stres si alte chestii care ne displace.Ne dorim bani si faima,modestie si respect,dar uitam ca simplitatea lucrurilor din jurul nostru e cea mai importanta,la fel ca iubirea care este pur naturala.In zilele noastre dorim sa ne distram cat mai mult fiindca toti avem o fobie in legatura cu aceasta chestie,faptul ca nu o sa traim indeajuns de mult ca sa facem tot ce ne dorim si de aceea suntem prea impulsivi si nehotarati,luand decizii gresite in majoritatea cazurilor.Ne departam de noi insine si nu ne mai cunoastem fiind predispusi la multa suferinta si dezamagire,cand ceva nu iese cum ne dorim insistam iar daca vedem ca nu merge nici asa mai insistam pana ajungem niste marionete teleghidate de catre oamenii cu cap.Pentru melodie accesati titlul.Numai bine.

Cruel intentions

Intentii crude.Un film miscator care te lasa in cu un gust amar fiind in acelasi timp seducator.Se bazeaza pe arta seductiei si a jocurilor de culise in care dragostea e inexistenta atata timp cat nu pui sentimente.Totul e un joc al santajului sexual intre oamenii de clasa din "inalta societate" a Americii.Pe parcursul filmului ve-ti intalni anumite faze in care omul crede ca e in stare sa manipuleze sentimentele altora si ale lui insusi,pana la urma pacalindu-se chiar pe el.Totusi...e un film al gentlman-ilor in care se prezinta indeaproape cum trebuie sa iti joci rolul in societate si cum sa iti obtii favoruri pentru orgliul tau.Finalul e unul tragic,dar adevarul iese la suprafata si consecintele sunt vizibile...vreau sa mai adaug ca femeie e postata in chip de tarfa care ar face orice pentru micile ei capricii.Pentru mai multe detalii accesati titlul.Va doresc vizionare placuta.

Delirari

Cteodata stau si privesc in gol...sunt absent de fiinta mea si de tot ce ma inconjoara.Sunt transpus in alta lume visand la toate lucrurile rele si transformandu-le in ceva frumos si pur ca privirea ta induiosatoare si plina de afectiune.Cateodata...sunt chiar rupt de realitatea cruda...inlocuind haosul in care ma aflu cu vorbele tale fara patima si vinovatie...cateodata...imi vine sa-mi iau lumea in cap si sa-ti imortalizez sufletul pe o panza alba de in si sa o expun in centrul universului de parte de multimea de capete fara simtul artistic si al iubirii supreme...sa ramai vesnic langa stele...tacuta si invelita in magie si suspans...departe de perisabilitate si nebunie...cateodata as vrea sa fiu eu in locul mortii si sa am grija ca nu vei pierii niciodata...sa port povara vietii si sa-ti daruiesc toata ceata ingerilor in fiecare noapte cand vei inchide ochii visand la mine...


Ploua marunt...totul e ud si trist pana la piele.Nimic nu mai e normal,echilibrul fragil dintre nebunie si normalitate a disparut cu prima urma de umezeala,lasand in urma dezechilibru si paranoia.Asfaltul patat de sub membrele noastre inflamate tremura neincetat la fiecare pas nesigur,aparand crapaturi si un miros intepator de trup aflat in stare avansata de descompunere.Blocurile se dilata permanent incercand sa se darame din cauza sufletelor agitate dinauntrul lor,acoperisurile se imbotesc sub greutatea stropilor de ploaie.Gustul colorat in albastru rece zace pe limbile noastre striate de aproape un veac,ne este din ce in ce mai greata de corpurile imbracate-n grasime galbuie ce ne traverseaza privirea cand intram in contact tangibil cu ele...luna se crizeaza pe cerul rosiatic,incercand sa-l detroneze pe soarele patratos si fara raze,apocalipsa intarzie sa apara...e undeva departe.


Vreau sa pier alaturi de zambetul tau fermecator,impreuna cu abisul irisului tau albastru...deodata cu ultima bataie devotata a inimii tale...vreau sa ma pierd de nebun prin vasele tale de sange,imbatat de globulele rosii pline de iubire lichefiata...dar degeaba dragostea mea...degeaba...daca te voi pierde pentru totdeauna.Imi ramane doar sa mai trag un fum si sa pornesc spre paradis...


Sec,
Amar
Intr-un pahar
Plec,
Astept
Sa stau mai drept
Joc,
Potop
Si scot un dop
Soc
Lovesc
Dar te iubesc
Inghit,
Vomit
Si scriu un mit
Pitit,
Arunc
Sunt tot un prunc.


Sa ma inchizi ermetic intr-un borcan de sticla murdara si unsuroasa...fara lumina si aer...fara sunet si cosmar de scurtmetraj,imi trebuie doar fum si halucinatii schizofrenice,batai de inima fara puls si culori reci fara gust.Cele opt picioare de care am parte,firave si pline de paraziti insetati dupa cucerire de teritoriu neinfectat,isi fac de cap impletindu-se in noduri de nedezlegat menite sa-mi incurce schitele negre ale planului meu diabolic.Nu am aer...sticla mata ma face sa-mi imaginez corpul deasupra unei populatii destul de vaste a omizilor cu porii infundati de firele de par cleioase.Intunericul imi incolteste in ungherul obtuz al mintii,dorinta nebunie crescand disperat,fara limita.Ma pierd pentru o secunda...fumul viseaza impreuna cu mine la plamanii tumefiati de verdele paradisului,ma asez si contemplu aceasta mizerie ordonata...si imi spun incet...ia o pauza...

Departe de tot

Cand simti ca nu mai poti sa treci peste durerea din inima ta,lasa-le pe toate...fugi de absolut orice si cauta-ma pe mine inauntrul tau...acolo in coltisorul sufletelului tau,ingradit cu stalpi de fildes.Unde m-ai ascuns acum mult timp cand ai simtit ca lumea rea vrea sa mi te fure si sa-ti ia dragostea fara de care nu mai aveai nici un rost in viata.Acum sunt doar al tau si voi fi atata vreme cat vei crede in nemurirea mea.Iar cand vei da de mine,pacea si linistea v-a cuprinde trupul tau de marmura rece sculptat de ingerii divinitatii.Love u my sweet dream...


Intr-un tarziu cand nimeni nu mai spera
Sa ninga iar ca la inceput
Ma ascund in ochii tai ca intr-o sera
Si cant un cantec trist si mut...


"Lumina solara...ce frumoasa e"...Trupul meu mort se scufunda-ncet in oceanul negru al durerii.Ochii mei absoarbe intepeniti ultima atingere fina a soarelui palid.Cu mainele departate de corp ma las purtat de voia lichidului rece si intepator.Intr-un final ajung in negura nepatrunzatoare a oceanului si plutesc departe de orice vietate acvatica...incet ma lovesc de stanci si ma infing in una mai ascutita.Paralizia totala ce ma cuprinde dupa strapungere,imi gadila sufletul...reusind dupa moarte sa mai schitez un zambet pierdut si dureros.E ciudat totusi...imi dau seama ca desi sunt mort sunt la fel de viu ca si inainte,pot sa simt ce se intampla in jurul meu dar nu ma pot misca.Simt ca innebunesc cu incetinitorul...vreau sa urlu dar gura mea nu se deschide,sunetele imi raman intepenite pe cerul gurii,apa dinauntrul meu umflandu-ma ca pe un balon gigant...plamanii explodand in mine precum minele.Atunci remarc ca sunt cu adevarat mort...mai mort ca mortul ingropat.Fantomele din trecutul meu ma bantuie prin spatele ochilor bulbucati,ma trag de mainile moi in stanga si-n dreapta,incercand sa ma disloce si sa-mi rupa membrele pentru a se juca cu ele...purtandu-le de-alungul coralilor inghesuiti.O lacrima reuseste sa evadeze din trupul meu putred infasurat in alge stravezii...se inaltza spre suprafata apei,urmand traiectoria razelor solare.O vad si sunt mandru de ea...peste putin timp reuseste sa iasa din apa,preschimbandu-se intr-un fluture semicolorat.Depasesc aceasta clipa minunata si incerc sa nu ma mai gandesc la absolut nimic...incerc sa fac pe mortul...dar nu reusesc.Imi patrund adanc mintea trecand de pragul nebuniei si ma transpun in raiul din inima mea pe care l-am cladit in timpul vietii...aici imi gasesc linistea de care am nevoie,pacea odihnitoare...acum pot spune cu adevarat...SUNT MORT.


Cei patru pereti langa care imi petrec aproape o viata-ntreaga imi sunt cei mai fideli sfatuitori.Ei imi absoarbe fumul de tigara si-mi permit sa dau cu pumnii cand simt dorinta sa ma razbun...sau sa-mi descarc frustrarile.Ma ajuta sa-mi regasesc urmele trecutului prin tablourile pe care le sustin.Imi iubesc peretii fiindca ei ma protejeaza de vremea capricioasa de afara si-mi ofera o stabilitate mentala,vizualizand lucrurile din jurul meu ca fiind drepte si de neclintit,impunandu-mi si mie aceasi stare sanatoasa.Cand sunt turmentat ma ajuta sa-mi pastrez echilibrul,iar cand nu observ ceva imi ofera intrerupatorul pe post de ajutor.Dar eu nepasator nu le acord nici cea mai mica atentie,inca pe langa asta ii patez mereu si nu-mi pasa de lucrurile agatate pe suprafata lor alba sau portocalie.De ei ma sustin cand fac amor si ii poluez cu gemete de placere...si nu-mi pasa...dar totusi ii iubesc.


Aburit si plictisit,ma regasesc de fiecare data legat la maini si ochi...cu arma semiautomata a nebuniei indreptata spre tampla mea dreapta nerabdatoare sa fie strapunsa.Astept momentul cand sangele imi v-a siroi pe fata si peretele alb din spatele meu se v-a manji de rosul aprins.Criza sentimentala pluteste-n aer pe langa tavanul superior patat de flegmele celor decapitati.Calaul e greu si alb la fata,pielea neagra cu care e acoperit transformandu-l intr-un slujitor al diavolului fara remuscari.Simplu,fara complexitate,cu o dexteritate de invidiat isi curata teava armei cu 3 petale de trandafir imbibate-n venin de cobra regala,menite sa-mi acopere gaura din tampla dupa impactul glontului.Fara ticuri si degete tremurande trage spre universul meu mic si intortocheat...lasandu-ma intepenit pe scaunul eliberarii,plin de sange proaspat si spumos.Durerea tamplei frumos ornamentate ca si-o floare in stadiul maturitatii,ma face sa-mi revad intreaga viata in cele cateva secunde ramase pana la moartea totala...imi revad mama cum ma saruta cand mergeam la scoala,tata cand imi dadea sfaturi despre viata...si fratele meu sufland in cele zece lumanari ce-i semnificau varsta...cainele la care am tinut enorm,toate fetele pe care le-am iubit si inselat in acelasi timp.Imi aduc aminte de primul joint tras cu cel mai bun prieten si prima atingere fidela a valurilor marii de care m-am indragostit pana la ultima suflare...prima noapte de dragoste sfarsita la rasaritul soarelui si ultima depresie urata soldata cu un pumn de medicamente...ultimul trandafir daruit din inima...ultimul sarut fara reprosuri mentale...ultima iertare si imbratisare primita de la iubita mea...ultima cearta cu mama mea care s-a sfarsit ci niste vorbe calduroase.Acum sunt pregatit sa mor...sunt impacat cu intreaga mea fiinta,ADIO.