BLOGGER TEMPLATES AND TWITTER BACKGROUNDS

marți, 26 aprilie 2011

chaos


sunet de clopotel in varful fruntii...
cand gandesc suna alarma,
lumea se nelinisteste
si suna atat de frumos:
clinchet.

arta.
in durere suntem nascuti,in durere sfarsim.
placerea a fost pusa in mijloc,dulcele scurs printre ramurile sufletului...
neputinta in viata:un numar amplificat pentru rezultatul periodic al anului fara zile
calculat cu ori in infinit,perioada moarte.
obscur.

pur.
urlam cand suntem nascuti,se urla peste tot pana la ultimul etaj al maternitatii.

ea urla de durere,
suntem plesniti sa plangem din tot rarunchii,urlam la viata ca ne-am nascut.
urlam cand murim din nou,urlam la moarte din tot sufletul ca vom muri,ei plang de suferinta
.
ne asezam in scaun si privim ecranul,rasete si plansete,jocuri si lupte,viata inseamna moarte.
divin.



blocat


stomacul e gol si nemancat de cinci zile,
mintea nu doarme,lucreaza neincetat in file...
trupul se zbate pe caldaramul rece cu fire...
amestecat cu sange,imbracat-n costum de mire...
ochii au obosit sa orbiteze pe spate
sunt albi,lipiti pe coperta din carte,
podul mainilor se zgarie in miscarea bucatilor moarte
de var si ciment zgronturos,toate dorm pe soapte.
naturalete in suferinta croita cu grija
subtilitate in compromisuri moarte cu stiinta,
promit sa-ndur intr-un sfarsit
chinul sortit sa-l impatur cu chit.
realizarea durerii opreste gandul din mers
il face atent pe nucleu izvorului sters,
se uita cum doare,il intoarce chiar si invers...
concentrarea rezulta durere pe-un simplu vers...
imagini de gri si nuante de rosu
imi scalda grairea si-mi luneca mirosu`
in zilele cand iarba imi zgaria dosu`
pe patura`n carouri neclare
si fumuri ce se iubeau in zare
cu buze ale noastre patate de sare
lipte-n apusul de soare in mare.
totul s-a dus in nimic de spasme sufletesti
pe tarmuri goale lovite de valuri cu pesti...
in chipuri strambe cu vorbe dulci si trackuri diavolesti.
ma zbat in mine si-mi zgariu trupul de tine
izbesc cuvinte,craiese legate de sine
cu fruntea intoarsa spre sus in micul cer
o clipa cu gandul la tine...le leg strans si zbier...
sacrific iluzii in deserturi pustii cu dune aurii
fac totul sa uit de tine,sa cred ca pot muri
dar stau si bat un pas,doi,trei...impas
reluari,frustrari,tigari arzande cu fum pe nas
memorii absurde cu ticuri futute,ma las...

iubirea mea sinucigasa
un vers ti-am scris pe masa.

miercuri, 20 aprilie 2011

amandoi


Departe de tot ceea ce sunt si reprezint,departe de toti cei care ma cunosc si nu ma cunosc,departe de tot ceea ce inseamna sacru ori mistic,realizez ca nu sunt singur.I feel like a seagull.
Probabil de prea multe dati eram singur si gol,pierdut si fara speranta.My soul was empty and cold,then i discovered the human warmth.

Imi scriu scrisori sufletului meu zi de zi,scrisori in apus de soare cand pamantul doarme adanc in leaganul zilei de maine iar omul uita timpul spre dragul trairii.Sufletul meu vegheaza si scrie momente,citeste adanc asa cum nici o fila din subconstient sau izvorata din mirajul adevarului relativ nu poate reda explicatia trairii in scris.Suntem doua persoane care se cunosc indeajuns sa-si declare razboi pentru o eternitate sau sa isi declare iubire in durere.

De nenumarate ori am plecat de acasa uitand sa-i las ramas bun ori gandul de a ma intoarce curand,nu-l inteleg de ce crede atat de mult ca el si cu mine putem sa avem lumea completa,stele si gradina pacatului,impreuna cu toata fericirea pierduta de ceilalti pe drumul fara intoarcere.E atat de increzator in tot ce eu gasesc sa nu ma apropii nici macar cu varful intuitiei.Uneori plang inauntrul meu cand imi demontreaza ca orbul nu urla de durere,ci de nesimtire.

Ma agat de fiecare cuvant si incerc sa-i caut rostul prea insistent,constientizez tarziu ca e mult prea tarziu sa-l reformulez,sa-i gasesc alta pozitie in propozitie.Urlu si alerg dupa sensuri,ratiunea imi orbeste adevarata semnificatie si mi-o izbeste de pragul sufletului,unde el imi calca in picioare tot ce am insemnat eu pana atunci...pe urma un mare haos se pogoara asupra mea cand refuz paharul ciobit servit cu un servet si o lingurita de argint,refuz sa beau.

Alerg incontinuu,alerg de nebun prin mine insumi cautand albumul pe care stiam ca e undeva pe acolo,deschid toate sartarele imprastiind amintirile pe jos,pozele din intreaga viata,pe urma ma intind pe jos analizand culorile si loculurile neamintite,le miros invartindu-le printre degete,le pipai si incerc sa imi amintesc...nu pot sa-mi amintesc de mine insumi,pozele ma arata singur,pozele captate in umbre si figuri nedefinite...nu stiu de unde sa incep...am uitat ca nu eram eu,erai tu in mine.Albumul l-am gasit dar e gol,asteapta sa reprezinte ceva,ceva cunoscut mie dar strain sufletului meu.

Nu reusesc sa ma impac.Sper sa ne impacam...

luni, 18 aprilie 2011

nu cred si cred.


nu cred in:
-zeus,iehova,dumnezeu,alah,krishna,budha,elohim,eloah,adonai,iahweh,ehieh,el roi.
-iad,purgatoriu,rai,judecata particulara si universala,sfarsitul lumii.
-razboaie,genocid,crima,manipulare,tradare,obsesie si nebunie.
-politica,culte,secte,religii,biserici,sinagogi,buncare,scoli,universitati,amfiteatre,teatre.
-eroi,eroine,imparati,imparatese,regi,regine,printi,printese,fat frumos,cosanzeana.
-horoscop,astre,preziceri,revelatii,deja-vu,vise,descantece,blesteme,magii,iluzii,superstitii
-reviste,ziare,papirusuri,scrisori,telegrame,afise,reclame,bannere,postere.
-uniforme,costume,echipamente,incaltaminte,palarii,baticuri,casti,tricouri,rochii,pelerine.
-hypermarket-uri,mcdonalds,kfc,fast-food,shaormarii,restaurante,pizzeri,cafenele,pub-uri.

cred in:
-eu si tu,noi.
-suflet si viata dupa moarte.
-iubire si iertare.
-libertate si pace.
-oameni simpli si corecti.
-ziua de azi si ziua de maine.
-natura si univers.
-sinceritate si respect.
-daruire si sacrificiu.
-prima si nu ultima sansa.
-imposibil si necunoscut.
-muzica si arta.
-prietenie si fidelitate.
-ziua cand totul se va schimba.

duminică, 17 aprilie 2011

Noua Pornografie(citate)


`Aveam parul foarte lung pe atunci,saten deschis si tocit,ma asezam pe el si imi petreceam cea mai mare parte din timpul cursurilor despicand varfurile firelor de par in doua.Eram treizeci si trei de fete in clasa,treizeci si trei de fete la un baiat.Institutia avansa cu pasi lenti spre clasele mixte.Fiecare eleva avea micul sau gest parazit care o ajuta sa suporte statul jos:sa-si roada unghiile,sa mazgaleasca marginile bancii,sa muste un creion sau sa-l ascuta,era chiar una care se mangaia fara incetare,si dupa toate aparentele,fara placere.Corpul ii ramanea imobil,intins catre catedra,ca si cum ar fi aspirat cuvintele profesorului.Iata ce ma fascina,acel spatiu vid din centrul clasei,gaura neagra unde se ingramadeau fortele vii ale Educatiei Nationale.Din cand in cand Solange-sa spunem ca se numea Solange-isi duce ducea degetul aratator la gura.Isi forma un rezervor de saliva la buza inferioara si astfel nu avea nevoie sa-si infinga degetul.Imi era rusine sa o privesc,de altfel nici n-o priveam:o vedeam.`

`Directorul aseza cate un taburet de-o parte si de alta a mesei,pentru ca eu sa imi pot sprijini picioarele.Asociatul sau,pe vine,incepu sa-mi pieptene parul care cadea ca o perdea in jurul plansei de calcat.Gesturile ii erau insotite de cuvinte dulci,iar eu imi spuneam ca Aline,daca ar fi asistat la scena,ar fi fost suprinsa sa descopere cum poate un barbat sa se ocupe de mine.Cu delicatete,da,in ciuda obiectului care vibra intre coapsele mele,esti frumoasa,lasa-te in voie,inima mea,juiseaza,in mod sigur era specializat in contactul cu clientela,caci stia exact ce sa spuna si unde sa apese.Acum isi plimba peria pe fruntea mea,pe piept,iar dintii din plastic desenau in trecere curbe de nivel.Imi doream sa ma sarute,sa-mi aspire sfarcurile sau sa-si infinga limba intre picioarele mele,cu miscari ample ale capului,dar cheia intra in broasca usii de la intrare,ca un refren.Mangaie-ma,imploram,mi-ar fi placut sa juisez inaintea venirii lui Aline,prietena mea,eram pe punctul sa,pe cale sa,si directorul si-a accelerat miscarile,am inceput sa tip,Aline m-a luat probabil de nebuna,de ce eram intinsa pe noua plansa de calcat,cea pe care tocmai o cumparasem pe credit in ciuda dificultatilor noastre financiare,cu caseta anticalcar pe jos,balacindu-se in sucul sau de apa de robinet,iar eu,cu coapsele desfacute,plina bine cu un instrument bagat in priza,in locul fierului de calcat.`

`Aline este bruna,miroase tare,un miros placut de pasarica ce adora sa i se prezinte omagiile,cu aerul ei de tara,cu obrajii ei rotunzi si peiptul sau opulent(...)`

`Este placut din cand in cand sa vezi o scula buna groasa,in lipsa unei vieti pline si frumoase`.

(Marie Nimier)


miercuri, 13 aprilie 2011

Cross removed


you're just like my cross,bent under the seal of sinners.I pray that heaven to not crack in half for you.

mi-ai cerut ajutorul si ti l-am oferit fara obligatii de prost gust.nu ma intelege gresit.eu nu sunt ca ceilalti.eu sunt intruchiparea lipselor tale.sunt minusul ce transforma plusul in ori...like my father...I learned my lesson:to not eat my geese without giving them water.
afara ploua fara noima,de ce ploua cand gandul meu ramane neactualizat cu lumea in continua miscare ce misuna de nebuna prin toate canalele orasului?
ploua paralel cu mine,ploia are un efect psihologic obsesiv asupra starii mele,nu imi poate atinge pielea alba,imi poate atinge doar amintirile,e de ajuns pentru a intelege in profunzime deprimarea naturii.pianul imi stimuleaza intelectualul si ma lasa rece cand dorul meu ramane neimplinit,dorul meu e trist.

piesa dupa piesa,clapele pianului sunt formate doar din note inalte si lungi,cheia sol e la sfarsitul partiturii iar cerneala nu s-a uscat,piesa mea e neterminata iar notele sunt nerabdatoare sa prinda viata...dar notele iau viata in interiorul coalei,coala mea canta fara acordul meu...sunt obosit si prea plictisit,inca nu am gasit ceea ce cautam.



marți, 12 aprilie 2011

letter of love


Primavara a venit pe neasteptate,nici nu mi-am dat seama cat de frumos au inflorit copacii,florile cresc in fiecare gradina de pe marginea drumului iar eu am ramas tot in acelasi mod.De ai stii ca inca ma gandesc la tine si retraiesc toate amintirile...parte cu parte,cuvant in cuvant...as vrea sa pot da timpul inapoi dar mi-e frica sa nu pangaresc toate acele momente unice...e mai bine asa,incet ma impac cu ideea ca totul a fost ceva frumos lipsit de sens,logica,ratiune.
Ma intreb daca in frumusete vom gasi o anumite ordine in care sa putem exemplifica clar doua capete:aici incepe si aici se termina...frumusetea.

Pentru sufletul meu ai fost o frumusete nedefinita,fara cacaturi comerciale eclipsate de bannere in culori stridente.Uneori cand iti priveam adancul ochilor puteam sa vad acea durere ce traia in tine dar niciodata nu puteam sa o aud,doar sa o vad...sa o simt cum creste si raneste...iti iubeam privirea de ratacita,felul cum iti plecai privirea si imi zambeai cand te cautam din priviri,erai noua in fiecare secunda,uploadata in fiecare secunda...enciclopedia universului interior.Nu am reusit sa parcurg decat vreo zece capitole din cartea ta,m-ai captat cumva fara sa imi dau seama in universul tau,eram acolo in gandurile tale si incercam sa fac ordine printre ele dar nu reuseam intr-un nici un fel...pentru tine totul era vechi si plin de voloare...incercam sa iti daruiesc noul nesigur,noul greu de digerat.

de-ar fi fost...sa fi existat in lumea materiala iubirea noastra nu cugetam sa cred in dumnezeu...chiar credeam in el. de-ar fi fost ca tu sa ma fi iubit pe mine cum te iubeam eu pe tine nu mai sufeream cu adevarat...chiar iubeam cu adevarat. de-ar fi fost sa nu ne fi mintit,prinvindu-ne in ochi atat de sincer nu regretam amandoi...chiar eram acum unul langa celalalt. de-ar fi fost sa fie...nu existam eu aici si tu acolo...eram noi dincolo...

nu sunt `bun` la cuvinte,nu reusesc sa exprim toata mocneala din inima mea,ma simt ca un timpan viu...sensibil la orice zgomot si schimbare de mediu.cea mai buna modalitate de a-mi arata expresiile.epitetele,metaforele,comparatiile,adjectivele,verbele,substantivele e sa-ti ofer sufletul meu pe tava,langa o bucata de paine inmoiata in vin si o bucata de branza roquefort.

dupa cum am invatat de-a lungul anilor dragostea e doar o emotie,nu un sentiment,iubirea e un sentiment...iar obisnuinta cu persoana de langa tine un dor in continua crestere.nu pot sa fug de nimic,le primesc pe toate cu bratele deschise si le accept asa cum sunt...daca totul e o iluzie?

scrisoare:

sunt bine.traiesc in interiorul meu ca un cocoon ce isi asteapta urmatoarea etapa.traiesc doar pentru tine insuti...


Trupuri lenese


The day when i still belive in you...
ziua,cand inca mai cred ca te vei intoarce asa cum te-ai intors de nenumarate ori inapoi in camera inimii mele.camera e asa cum ai lasat-o,dezordonata si impanzita de lucruri vechi si frumoase...mirosul tau a ramas pe pat,acel miros de calmare si ratiune...
acel miros de biruinta.

in timpane imi suna aceeasi melodie de la radiohead...lotus flower...nu ma pot concentra in nimic din ce ma inconjoara,micul meu univers se gandeste la tine,micul meu univers va claca in curand,sper sa iei parte la spectacolul demolarii.implozia asteapta dinamita...

usa de la camera inimii mele a ramas intredeschisa,cheia e la tine,legata in jurul gatului viu,traheea ta transpira cand pulsul bate un reflux si seaca cand tot sangele se strange in pantec,cheia vrea un rost iar tu nu-l eliberezi,rostul te roade imbolnavindu-te de boala lanturilor grele.

cand ai parasit a treia incapere ai uitat sa pui lacatul la cea de a doua.inima mea sufera de neglijenta.mi-ai spart lacatul primei incaperi iar pe a patra tocmai ai parasit-o,esti cruda si zemoasa.fruct cu viermi.omida a fost contaminata.mustele vor iesi timpuriu din abdomen,devorandu-i organele interne.puii tai vor fi liberi contra sacrificiului meu,eu sunt adapostul tau.gazda de noapte.zboara musca mea si contamineaza,ne vedem pe cealalta parte...te voi astepta.

trupurile ce le-ai pradat stau intinse lenes fara miscare pe asfaltul moale,incearca sa uite numele tau,incearca sa uite vocea fantomatica ce bantuie durerea atrofiata,sufletele lor sunt moarte precum inima mea.
trupurile zac inaintea mea iar eu nu pot sa misc un deget.tremur.
aparatul meu de fotografiat nu are suflet si capteaza doar cadrul protestului.de ai fi aici...
strada protesteaza in amurgul jugului de chin.diavolul tace...dumnezeu asculta.

te astept in camera sa te invelesc.vreau sa iti spun doar atat:noapte buna...

joi, 7 aprilie 2011

noi doi.


you are slowly in my memories...so slowly like my feelings.

imi impui sa gandesc de parca ai stii cum e sa gandesti in locul meu.gandirea ta pragmatica nu lasa spatiu cauzelor mele plauzibile.incerci sa te ascunzi dupa o piatra care te descopera in totalitate,camuflajul tau e sumar si imbracat in descoperire.you are so young and naiv..so hard and core.

iti lipseste updat-urile lunii aprilie,pe net nu ai cum sa le gasesti,virusul te-a reformatat iar antivirusul te-a restartat,carantina e goala iar nod-ul iti semnaleaza in coltul sufletului,adresa mea blocata.sunt un virus ce te va bantui o buna periodata de timp.

luna salbatica straluceste pe cerul gurii mele.soarele tau s-a transformat intr-o pititca tupeista,ramane sa explodeze in vid,ramane ca totul sa dispara pentru nimicul nou.
unde dragostea apune,automat se naste ura.ura nu naste ura,ura naste persoana mea ce te uraste pe tine.ura e o actiune automata ce nu are nevoie de soft,e ca un stingator de urgenta...proptit de perete cu un cui la indemana...sa trag de el sau nu?

doua prenume se bat cap in coada.doua prenume cap in coada joaca pozitia saizeci si noua.doua prenume se ling in fund fara hartie igienica.
acum e noi si doi,noi doi fara tu si eu.acum e timpul pronumelor numerative.inventarul imi iese pe minus...unde e lipsa mea?

you are gorgeous..you have charisma like my daily underware.


nu vreau sa scriu ingrosat sau sa vorbesc ragusit.vreau sa citesti dragostea mea pentru tine,imprimata in virtual cu o vizionare de doi la suta pe zi,cum pula mea sa ma imbolnavesti de dragoste? iti dai seama cat de mortala e sida love for my tented love?

du-te sa te nasti din nou in pantecul mamei tale,du-te in gaoaza conectata la embrion si viata fara familie,dispari din raza mea vizuala inapoi in plancenta flegmatica...privirea mea iti provoaca acid la stomac,eat me like your healty vegetables...

propozitii ingropate fara verb,vinul de casa se agita in hormoni tai,i smell your little sex and i grab my cigaret.let`s play on my guesses...

marți, 5 aprilie 2011

Clarisa


Intr-o sambata de vara am fost invitat la un chef domestic acasa la niste prieteni.Se anunta a fi banal,un simplu chef de revedere...insa nu a fost...dimpotriva,a fost chiar cum nu ma asteptam.
Prietenii mei locuiau mai jos de strada mea,ne cunoasteam toti de mici copii,am trait impreuna unele mofturi ale copilariei dar inaintand in viata am renuntat sa mai pastram legatura,fiecare cu job-ul lui,prietena lui,viata banala de zi cu zi...in fine.
Sambata aceea am decis sa ne revedem toti dupa o pauza de aproape patru ani,unii au revenit in tara cu aceasta ocazie,altii s-au deplasat chiar din celalalt capat al tarii,toti s-au imprastiat care pe unde in decursul anilor trecuti,doar eu am reusit sa raman in acest oras banal,de ce? habar nu am...
Dupa cum ma asteptasem fiecare si-a adus `poseta de mana`,consoarta mai pe scurt(cateaua domesticita)cate o masina mijto(de familie),o veste mai buna si una mai proasta,dar foarte multi bani si tigari la moda...eu m-am dus cu o mana in buzunar si am plecat cu cealalta sub fusta Clarisei.
Clarisa era o fatuca cam pe la douazeci si trei de ani,indesata bine,ancorata cu piercing-uri si o gramada de ciudatenii extravagante( nu conteaza asta).Dupa comportament si gestica ii acordam un douazeci si sase...lejer,era undeva intre copil si femeie coapta,dar departe de o fata domesticita.
Alex,unul dintre prietenii mei,baiat finut,caracter de intelectual,fumator inrait si fire aventuroasa a intalnit-o pe Clarisa in orasul ei natal,Timisoara tot la un chef de genul...(mai departe va dati singuri seama).
Acest Alex nu o banuia vreodata pe Clarisa de `a pune saua pe cal` sau de `a inceta de a mai sluji normal`(ha ha ha),era prea fidel pentru ea,cum sa ai grija de o femeie ce te
lucra pe la spate(fucking stupid friend) si iti cheltuie monetarul cu pizdele ei in oras?
.....................................................................................................
Eram toti la chef,nu lipsea nici unul,dupa obisnuita `prezentare` si dat de laba,m-am asezat putin mai departe de ei,vroiam sa ii studiez pe fiecare in parte,sa vad ce s-a mai schimbat in comportamentul lor,cu ce se lauda fiecare(ma plictiseam teribil).
Tin minte ca au inceput un subiect pe tema femeilor din strainatate,fiecare si-a dat cu parerea si a facut o mica comparatie intre femeia din Romania si femeia de dincolo(chestii fara prea mare interes pentru mine),m-am implicat putin in subiect iar pe urma am parasit camera cu pretextul ca mai am nevoie de inca o sticla de coniac(eram deja destul de ametit).
Observasem in treacat ca Clarisia si-a ridicat si ea funduletul de langa Alex...parea tare plictisita si ea.M-a urmat pana in bucatarie iar acolo m-a intrebat cum ma cheama si cu ce ma ocup,tin minte bine ca i-am raspuns:`Ma cheama coca-cola si ma ocup cu Radu`(chef de mijto-uri ieftine).Mi s-a prezentat intinzandu-mi o mana calda si finuta...intitulata:Clarisa de la etajul doi.
.....................................................................................................
Petrecerea s-a terminat mai repede decat ma asteptam,convorbirea din bucatarie a durat mai mult decat ma asteptam...totul s-a derulat cum nu ma asteptam.
Alex a ramas sa doarma pe canapea,alcoolul si-a facut de cap cu el,ceilalti prieteni au intins-o si ei pe unde au apucat si ne-am promis sa ne revedem luna viitoare in acelasi loc cu aceeasi formatie,i-am salutat si am coborat repejor scarile blocului cu Clarisa langa mine...spre apartamentul meu.

Va continua.

luni, 4 aprilie 2011

Bucle incalcite


sssssssst.taci.memoreaza ritmul:unu doi,trei patru,cinci sase sapte,opt noua,zece unsprezece,doisprezece treisprezece patrusprezece.taci si asculta...auzi pasii?

ai promis ca vei rasari in dimineata aceasta pentru mine si restul.ti-ai incalcat promisiunea cu talpile goale,arse de carbunii incinsi al zelului turbat.esti un turbat...
mi-ai lasat patul gol,lenjeria de pat in zeci de dungi calcate atent de pielea unsuroasa a trupului caucazian.cafeaua e numai zat si zahar ars,cana murdara pe margini urmarita in cerc de buzele tale uscate.trupul tau tomnatic... vorbim de noi si facem ca ceilalti,nu?
fire de par implantate in scalp coboara in ultima miscare spre farasul maturii.bucle incalcite.
memento mori sau memento vitae?

compasiune si compromis...compas si echer,unde au disparut formele geometrice? unde ai disparut in momentul cand timpul te astepta si ceasul a incetat din tictac-uit? stf...fara drag.

uiti ca traiesti. uiti ca nu tu te-ai creat. uiti ca nimic nu iti apartine. uiti ca adevarul a fost inventat doar ca antonim pentru minciuna. uiti de origini si scop. uiti de mine.
cum de ti-a venit ideea de a ma compromite pe mine?
cum de ti-a trecut peste creieri un act premeditat?
masa leguminoasa actioneaza doar in intervale scurte de timp,relativ,se observa diferente in aceste intervale scurte...a gandi sau a nu gandi.
buclele incalcite ti-au ajuns in starea de nod,gatul te sufoca...te mai servesc cu o bucla?

intrebari cu raspunsuri.
raspuns departe de intrebare.
raspunsuri fara intrebari.
intrebari fara raspunsuri.
raspunsuri date gresit.
intrebari puse gresit.
=>conversatie vinovata.

prinde ritmul,trenul se apropie de drumul lui cursiv.
te las sa prinzi trenul.

sâmbătă, 2 aprilie 2011

On the hill



lick my soul and put me a cup of tea please.let`s talk about my feet.

despartirea mintii de trup lasa o dara rosiatica pe lenjeria intima din antidebara.sub patul lui se ascund monstrii inofensivi...chiar langa chitara din colt se pitesc,mai aude noaptea tarziu cand nu poate dormi cum scartaie nota do trasa de par.

parintii lui fac dragoste in cealalta camera.patul se misca grozav de rau,totul trepideaza in ritmul penetrarii intepatoare...priveste balerina de pe noptiera cum se invarte in sensul invers acelor de ceasornic,tyrannosaurus incearca sa calareasca balerina dar e prea intortocheat pentru carnea ei.umbrele lor se calaresc.

adoarme si viseazea plante.plante uriase cresc din pamant si umbresc totul in jurul lor,palate uriase de verde aprins,cate o buburuza canta la balconul palatului de pleurophyllum,asteptandu-l pe nenea buburuz sa-i dea jos chilotii si sa o aplece peste balcon.

dimineata straluceste peste incaperea lui Nel.se trezeste obosit si fara energie.astazi are scoala devreme si nu prea il incanta ideea sa mearga atat de dimineata.parintii lui fac zgomot in casa,semn ca s-au trezit si urmeaza sa intre in camera lui,dar nu se intampla asa.mama il striga sa coboare la micul dejun dar mai intarzie pret de cateva clipe.visul i-a ramas intiparit cam 50 la suta in memorie,de abia asteapta sa ia o pensula si o coala pentru desen.pasiunea lui e desenul.sa deseneze imagini de dincolo.


si-a terminat pictura inainte de micul dejun.before to finish a lasat o scurta idee scrisa pe spatele coalei:in spatele dealurilor se ascund cei care gandesc.

se imbraca isi ia geanta si porneste spre scoala,dar nu inainte sa-si sarute parintii.pe drum in fata scolii gaseste o moneda pe jos,indiferent o ia si o pune in buzunarul mic de la camasa bleumarin.cei de dincolo platesc.

Afara era cald,cer senin.Nel se aseaza in ultima banca exact ca de obicei,profesoara face prezenta cu picioarele asezate unul peste celalalt sub catedra,e agitata.Ajunge la Nel si se opreste,arunca repejor o privire peste notele si absentele din ultima vreme,observa ca Nel are mai multe absente in acest semestru decat cel trecut.

(vizualizeaza in minte conversatia dintre el si cea cu picioarele incrucisate.starea suspendata deasupra butonului de redare cu degetul imprecis).
-Nel...spune-mi si mie daca nu te supar...ce sunt cu aceste absente nemotivate?
-Pai...stiti...tata lucreaza din greu sa ne intretina...iar eu trebuie sa o ajut pe mama la treburile gospodariei...nu face fata singura,e tare bolnava iar acum in ultima vreme e din ce in ce mai rau...

Conversatia nu avusese loc.ora se termina si iesi din clasa neaerisita.afara era bine pentru el.liniste cu aer curat,fara copii zgomotosi ce se alarmau ca niste popice spulberate de bila cea mare si neagra.ecoul linistii...

Nel.un baietel scund si anxios.
animale preferate:tarantula,cobaiul si gandacul de casa.
interese:socializarea dintre om si natura,granitele subconstientului,desenul instantaneu.
Nel nu avea prieteni.Nel era cel mai bun prieten al sau.Nel era persoana care avea cea mai mare influenta asupra lui Nel.Nel il iubea pe Nel.Nel,doua persoane diferite...

in drumul spre casa parintilor decide sa nu mai existe,lumea de dincolo era clar definita si la un pas de el.Nel decide sa se joace in aventura mortii.decide pentru el,fara judecator si sala plina de lemn american,padure despadurita pentru vorbe goale.hotararea s-a luat fara fituica juriului.

viata este gasita vinovata cu doua capete de acuzare.viata este condamnata.sentinta la moarte pentru viata.usa s-a deschis...cei de dincolo nu mai platesc.


Lia


Hello,my name is Lia.

Lia e numele meu mic de fata si vine de la Nemilia.Cunstintele imi spun Nemi,familia Lia.
Am crescut in provincie impreuna cu cele cinci surori mai mari.Eu sunt cea ma mica dintrele ele si cea mai rasfatata.Tata avea intotdeauna cea mai mare grija fata de mine,nu ma neglija niciodata si ma lua cu el in delegatiile de-a lungul tinutului Virginia.Am invatat foarte multe lucruri folositoare in viata de la dansul,ma iubea enorm de mult,fiind unul dintre prietenii pe care mi i-am dorit intotdeauna.

Mama fiind mai grijulie cu cele cinci surori mai mari,m-a invatat ca intr-o gospodarie cei doi soti trebuie sa-si imparta treburile casei si sa-si impace nevoile cu multa iubire.Never i don`t see my parents fighting because of money...or jelouse.
Multi ar spune ca am fost norocoasa inca de mica,am avut tot ce imi trebuia si nu am dus lipsa de nimic.Eu le spun ca familia a avut grija sa-mi ofere bunastarea mintala si fizica in ce priveste crearea personalitatii mele de acum,norocul mi l-au creat ei.Tata a fost piatra mea de temelie iar mama acoperisul sufletului meu.

Tin minte si acum,parca a fost ieri...adunam in fata casei o multime de pietricele si incercam sa-mi cladesc o casuta a mea cat mai rezistenta,desigur pentru mine totul a fost o joaca intr-o zi frumoasa de primavara...cu cat incercam sa le cladesc si sa le asez pentru a prinde o anumita stabilitate,nu reuseam nicicum sa-mi duc casuta spre drumul finalizarii.De multe ori ea se darama din cauza unei usoare adieri de vant...ori din cauza neatentiei,erau o gramada de pietricele plate si albe,slefuite toate exact in acelasi mod de catre natura.
Nu intelegeam care e problema pietricelelor si nu gaseam nici o solutie pentru a le uni.Tata ma privea din coltul casei in timp ce se ocupa de masina lui,se uita la mine de fiecare data si nu scotea nici un sunet,imi era asa de ciuda fiindca nu se sinchisea sa ma ajute sau sa-mi dea un sfat,pana intr-o zi cand am inteles totul.

Tata mi-a aratat pana la urma cum trebuie sa procedez pentru a-mi construi casuta perfecta.
Mi-a spus ca niciodata nu trebuie sa tin cont de materialul in sine,de asezarea cat mai corecta a pietricelelor...nu era obligatoriu sa folosesc doar pietricele,puteam sa folosesc o gramada de lucruri care sa imi stabilizeze constructia.Uitasem in momentul acela cand am pus temelia casutei ca aveam nevoie de o gramada de lucruri,gandul meu era departe,gandul meu era doar la finalizarea ei,ma grabeam sa o termin pentru ca lumea sa o vada si sa aprecieze ceea ce am creat.Vroiam multa atentie si sustinere.
Tata m-a invatat ca cel mai de pret lucru este sa pun sentimente in ceea ce fac.M-a invatat ca dragostea poate sa creeze cele mai frumoase lucruri si poate sa uneasca chiar si firele de nisip pentru a forma un castel de neclintit.Cand adaugi putina dragoste in ceea ce faci totul prinde o alta intorsatura,lucrurile incep sa mearga de la sine,sa se nasca din nimic exact cum ti-ai imaginat ca va fi.
M-a invatat ca am nevoie de daruire si respect,credinta si incredere in mine,daca ai incredere in tine totul iti va iesi la fix.
Tata m-a iubit asa cum mama a avut grija sa iubesc la randul meu.

Acum traiesc in California alaturi de logodnicul meu Paul,dragostea inca ne tine uniti fiindca nu am uitat sa adaug iubire in ceea ce fac.

Cu drag Lia.