Dimineata ne surprinde imbratisati la locul faptei,vinovati de actul dragostei...savarsit dupa o cearta crunta.
Rasuflarea noastra ne mangaie chipul ca si o adiere calda de vara deasupra valurilor marii inspumate...mainile noastre incrucisate ne pazesc trupurile goale ca doi lei atipiti pe jumatate.
Nici unul dintre noi nu are curajul sa deschida ochii ca sa-l priveasca pe celalalt in toata splendoarea lui...e aceea frica de moment ca daca am schita orice gest de trezire,unul dintre noi s-ar putea ridica din pat ca sa-si continuie scarba de rutina...dar nu...suntem doi complici la tot ceea ce s-a inatamplat.
Ne complacem silentiosi in asternutul vinei...
marți, 13 aprilie 2010
Asternutul vinei
Creat de Radu la 18:41
0 ~Delirari~:
Trimiteți un comentariu